Monday, April 7

Lui tata

8 septembrie

Daca poti, cu un gest fara oval
Arunca-mi un pas catre cer
Nu stiu si nici nu ma-ntreb
Care fereastra deschisa a luminat
In vise tarzii un soare rasare
In mersul toamnei, o blanda candoare
Cade lin, ca frunzele padurilor neumblate.
Tu tata...
Pana la primavara secunda n-are relevanta :
Eternitatea reala sta in zambetul firelor de nisip
Si stiu,
Nimeni n-ar putea vreodata sa-mi intoarca altfel
Orele insomniilor mele din clepsidrele gri
Eu sunt numai pulsul acestor clipe
Menite sa ne hraneasca trecerea.

No comments: