Tuesday, December 13

"Respir, doctore.. respir."

http://youtu.be/PAYmRpOWUJ8

e adesso andate via
voglio restare solo
con la malinconia
volare nel suo cielo
non chiesi mai chi eri
perchè segliesti me
me che fino a ieri
credevo fossi un re
Perdere l'amore
quando si fa sera
quando tra i capelli
un po' di argento li colora
rischi di impazzire
può scoppiarti il cuore
perdere una donna
e avere voglia di morire
Lasciami gridare
rinnegare il cielo
prendere a sassatetutti i sogni
ancora in volo
Li farò cadere ad uno ad uno
spezzerò le ali del destino
e ti avrò vicino
Comunque ti capisco
e ammetto che sbagliavo
facevo le tue scelte
chissà che pretendevo
e adesso che rimane
di tutto il tempo insieme
un uomo troppo solo
che ancora ti vuole bene
Perdere l'amore
quando si fa sera
quando sopra il viso
c'è una ruga che non c'era
provi a ragionare
fai l'indifferente
fino a che ti accorgi
che non sei servito a niente
E vorresti urlare
soffocare il cielo
sbattere la testa mille volte
contro il muro
respirare forte il suo cuscino Dire è tutta colpa
del destino
se non ti ho vicino
Perdere l'amore
maledetta sera
che raccoglie i cocci
di una vita immaginaria
pensi che domani
è un nuovo giorno
ma ripeti non me l'aspettavo
non me l'aspettavo
Prendere a sassate
tutti i sogni ancora in volo
Li farò cadere ad uno ad uno
spezzerò le ali del destino
e ti avrò vicino
Perdere L'amore 

Friday, December 9

Oameni de zapada

Am primit de la un prieten o rugaminte. Si rugamintea lui mi-a amintit ca in urma cu multi ani, in luna lui mai, Lae a murit pe loc intr-un accident de masina. Eram in camin cand a venit Politia si am auzit ca prin vis ceva ce nu am reusit sa imi amintesc vreodata. Am alergat din camera, prietenul lui a incercat sa ma opreasca...dar n-a reusit, si l-am gasit pe Lae mort, facut bucati pe asflat. Nu stiu nimic despre viata si in fiecare zi invat de la oamenii pe care ii intalnesc. Nu ti-am spus niciodata Dana, durerea pe care am simtit-o atunci, durerea de a simti moartea si altfel, mi-a dus spiritul intr-un taram atat de incercat ca deseori credeam ca nu mai exist. Si poate ca ma rugam eu insami sa mor, ca sa-mi curme suferinta insuportabila, refuzand viata care imi fusese data. Nu puteam sa vorbesc cu nimeni, nimic, niciodata, nicicand, am fost mult timp incapabila sa pot sa imi exprim cuiva suferinta. Stateam in genunchi langa locul in care s-a intamplat accidentul  fara sa mananc , fara sa dorm, fara sa pot pleca de acolo uneori zile si nopti fara intrerupere, am trait o trauma pe care mi-am dus-o pana in strafundurile fiintei mele de una singura, am stat cu suferinta eu si ea la capatul lumii.
Soferul care a condus masina consumase foarte putin alcool. Mergea cu 80 km la ora intr-o dimineata pe piatra cubica, umeda. Inainte de curba a redus viteza la 70. N-a mai putut redresa masina si a intrat in stalpul unei porti la capatul splaiului. Acum acolo s-a construit o casa si sensul a devenit unic. Piatra cubica a disparut. Si eu lucrez cu suferinta umana.  Nu stiu nimic despre viata, nu stiu nimic despre dragoste. Despre iubire, despre Dumnezeu se vorbeste cel mai putin. Pentru ca acolo unde sunt trairi mari, ele devin stele si stelele nu au niciodata nevoie de cuvinte.

Nu va mai enervati cand intalniti un sofer care respecta regulile de circulatie, nu mai claxonati cand refuza un sofer sa treaca intersectia daca semaforul e rosu, sau cand vreti voi sa taie linia tramvaiului si el nu o face, nu va mai suparati cand cineva opreste la trecerea de pietoni si incercati sa aveti rabdare sa depasiti cand aveti voie. Nu va urcati la volan daca sunteti obosit, daca ati consumat alcool, sau daca stiti ca nu sunteti in stare sa respectati o limitare de viteza. Pentru ca este posibil sa omorati un om. 


Sunday, December 4