Privirea lui Ion e albastra. Imi aminteste de ochii bunicului meu, ardeleanul din sangele meu, privirea lui Ion ma rascoleste pana la Cluj si inapoi. Ion te priveste din munti, talpile lui au mangaiat partia de 37 de ani. De cand avea cinci ani e aici si stie sa te invete sa iubesti dansul iernii. Intotdeauna copacii astia mi-au amintit de vacante. De Eve, de costumul ei rosu. Eram convinsa ca asa o sa fiu si eu cu Andreea, ca mama si Eve. Pe partie, una in spatele celeilalte, pe rand...dupa o viata. Nu mai stiu unde e costumul rosu al Evei...nici Eve nu mai stie. Dar Eve e fara mama. Si fara fata ei. Ion si fiul meu urca muntele.-Mami, stii ce a zis Ion ? "Mamaliga ei de gheata. S-o bag in lapte." Si eu i-am zis : s-o bag in paine cu prosciuto. Haha..." Nu am atatea vieti cat sa pot plati eu cat m-a ajutat tatal tau", imi spune Ion. Nu pot sa nu ma intreb, eu oare cand voi face pentru oameni, fiului meu oare cand cineva ii va putea raspunde asa? Daca eu, eu de cand m-am nascut, doar primesc? E ora 15:37. Christina Aguilera canta Hurt. Afara ceata a cuprins cu bratele ei magice muntii. Ninge bland, nu se mai vede nimic. Mi-e dor de tatal meu. Si-mi amintesc ascultand acest concert ce-mi spunea tatal meu despre Australia.
5 comments:
Si eu m-am uitat la concert:) Ce voce...
Cat despre darurile tale, exista, chiar daca poate tu nu le vezi:)
Dana, iti multumesc foarte mult.
Am venit sa iti spun ca sunt prin preajma ta zilele acestea. Cu tot sufletul.
Sa ai grija de puiul tau frumos. :)
Imbratisare.
S-a ridicat ceata si se vede orasul. E dimineata lui trei. N-am stiut niciodata cum sa ma port cu muntii. Poate de asta mi-a fost frica de ei. Multumesc Maria, in februarie muntii tac cel mai mult.
Puiul meu doarme dupa patru ore cu Ion si doua sub apa. Eu lucrez si imbratisez steaua Nordului.
interesant
Post a Comment