Calmul marii imi regaseste umbra. E atata liniste acum in larg, albastrul imi intra in sange si-mi picura iertari eterne. Valurile nu mai sunt decat mangaieri in care Soarele ne cauta necuprinsul. Mainile mele iti imbratiseaza timid iertarile. Beau fara sa clipesc aerul soaptelor...
2 comments:
undeva prin vama
:)
Post a Comment