Ieri am trecut pe langa un cimitir ca un vis. Era o vale acoperita de iarba nu departe de drum, copacii incepeau acolo unde era turla unei bisericute albe. Am oprit sa o vad mai bine. Da, asa era, crengile imbratisau biserica, de fapt mie mi se parea ca o tineau in brate. In jurul bisericii, de-o parte si de alta a ei, erau cateva morminte, mormintele unor preoti. Nu am intrat in curtea in care verdele era de rai. De departe mi-am lasat retina mangaiata de vantul venit din padurea din fata mea. Nesfarsita.
"...mai , mai ca aici m-as putea ingropa, nu pentru totdeauna, pentru putin..." A fost prima oara cand am lasat cenusa din mine in alt loc ( cenusa pe care , cand voi pleca, doar valurile o vor sapa in malurile marii marilor - cum suna ! - acolo, departe in Vama )
La iesirea din satul acela i-am privit lung numele...Dealul. O fetita intr-o rochita alba mergea cu bunica ei desculta pe marginea drumului. Cred ca n-am sa uit niciodata chipul ei.
"...mai , mai ca aici m-as putea ingropa, nu pentru totdeauna, pentru putin..." A fost prima oara cand am lasat cenusa din mine in alt loc ( cenusa pe care , cand voi pleca, doar valurile o vor sapa in malurile marii marilor - cum suna ! - acolo, departe in Vama )
La iesirea din satul acela i-am privit lung numele...Dealul. O fetita intr-o rochita alba mergea cu bunica ei desculta pe marginea drumului. Cred ca n-am sa uit niciodata chipul ei.
3 comments:
Ce frumosss...mi.as fi dorit sa vad si sa traiesc si eu macar o bucatica din ce ai vazut in locu acela magic
Dumnezeu sa te aiba in paza Sa, pe tine si pe ai tai.
Acum te-am descoperit.
Randurile tale au parfumul unui suflet foarte frumos si curat si-mi place linistea si gingasia si simplitatea cuminte si profunda din jurul tau.
Uite, ca sa zambesti un pic: coincidenta face ca literele pe care trebuie sa le introduc ca sa validez postul sunt "inger".
Iti multumesc.
Post a Comment