Tuesday, March 1

Dor de Rilke

Mi-e dor de Praga.
La Praga, sufletul meu cade in genunchi
sa onoreze pasii care-mi aduc infinitul.
Marea.

6 comments:

adriana said...

Praga a fost primul meu vis de dupa revolutie. A ramas la stadiul de vis

adriana said...

Sa ai o primavara faina...cu flori...cu pomi verzi...cu soare bland si cu multa dragoste in suflet

Anonymous said...

Inchide ochii si pasii te vor purta acolo unde inima iti spune... Mi s-au parut foarte frumoase aceste versuri si am vrut sa ti le impartasesc...Si nu in ultimul rand, o primavara cu multe zambete. :)

"Aud cum păşeşte cineva după mine-n vecie
Şi pune cuvinte în urmele tălpilor mele,
Un pas înţelept - ghilimele,
Un pas greşit - poezie."

Iuliana said...

Si mie mi-e dor de Praga, pe care am vazut-o o singura data! Mi-e dor de duca!

adriana said...

Pentru clipele cand nu ai cartea langa tine dar esti in fata monitorului, ca sa-ti astamperi dorul: http://www.scribd.com/doc/3726637/Versuri-Rainer-Maria-Rilke

Imbratisarile le primesti la cafeluta de azi.

Invizibilul said...

Sunculita de Praga ... mmmm !