"in a place where there is no space or time"

Marea miroase a noapte alba.
Renasc.
Din buzele mele te vei respira in rasarit.

Pour écraser la peur..

Nu as mai pleca de aici, m-am oprit sa arunc in fantana un semn al sperantei.
Pare de neatins verdele din jur, masinile care trec n-au culoare, le aud insa ritmic rotile pe drumul din fata mea.
"Nu va place ? Va aduc altceva ?" .
Privesc farfuria si ochii fetei nedumeriti.
Deodata, linistea mea e atinsa de corzi sfasietoare.
Tudor Gheorghe canta la Cozia.
Si revad albumul meu preferat cu paduri...
pictate cu migala pentru fiecare frunza,
carte ce statea langa discul alb-negru cu Tudor Gheorghe al mamei in camera cu draperii din in.
Si nu pot apoi sa nu imi amintesc de Aivasovski si dispozitiile marii lui.
JVC-ul nostru mic, plin de nisip,
marea cu algele ei si pe tine copil rebel.
Tudor Gheorghe canta si-mi intoarce pe dos cerul.
Si dorul de drumul spre Cluj,
dor de drumul spre casa...

"Mi-e dor de ea. Ca nimanui. / Vesmintele de-argint le rup. / Latente-n pulberi aurii."

Aurii. Aurii, cum sunt genele.

Ion Creanga . . .

Intodeauna m-au rascolit amintiri pe stradutele Amzei...
acum la iesire spre Magheru o tanti avea in mana flori de mac.
Si radea.
Pe strazi miroase a asternuturi dupa nopti de iubire...
si a buze cu miros de cafea.
E vara.

dar nu-ti fie teama

lupul gri stie pe de rost
in ce noapte vin teii.

un lup cenusiu nebun care urla la Luna

-Buna ziua, sunt ... aici sta studentul...
-Da domnule, eu sunt colegul lui de camera.
-Va rog sa veniti, avem nevoie de dumneavoastra.
-Cine e, ce vrea, ce spune?
Si camera se invarte cu mine, simt nevoia sa urlu. Dar nu pot sa spun decat atat:
-Nu, nu e el, e o gresala, iti spun eu.
Si mecanic alerg in urma politistului.
-Unde domnule, unde e, va spun eu ca nu e el.
Insa habar nu am de ce , in timp ce alergam spre acel loc, lacrimi incepeau sa-mi curga siroaie, de groaza. Nu mai puteam sa respir. Dar alergam, alergam si de departe, pe asfalt i-am zarit buclele. Portarul statea ca o statuie. 21 mai e ziua in care am stat cu bucle blonde rupte in poala. Elena stie, ma suna mereu dimineata in fiecare an. Eu ii spun "La multi ani Elena", ea ma intreaba cum e dimineata asta si eu tac. Cei de la Universitar pe el nu l-au luat pentru ca deja murise. Pana a venit IML-ul am stat eu, politistii si un portar cu el. Toti ceilalti plecasera pentru ca nu suportau sa-l vada asa. Stateam pe jos si asteptam sa ma trezesc din acel vis. In jur totul devenea rosu. Sangele lui era peste tot, pe fusta mea alba , pe mainile mele si sangera parca si aerul. Doar un politist cand a venit duba, m-a tras de acolo si mi-a spus: - Nu mai ai ce sa faci copila, e mort. Nu m-au lasat sa intru acolo in acea zi si m-am intors de unde l-au luat. Am adunat cioburile ramase si le-am aruncat in apa. In urma cu 8 luni o pierdusem pe mama, dar nu stiam inca nimic despre moarte. M-am plimbat ore in sir, zile, saptamani, luni...fara sa mai am timp. In "Moarte lenta" imi turnam si intrebarea care-mi innebunea fiinta : "de ce?" Nu am apucat sa-i multumesc niciodata pentru cum m-a iubit. Colectionarul din mine, eu, eu risipitoarea. . .

e adevarat ?

De cateva zile eu caut cuvinte si linistea din mine imi sparge oglinda.
Stiu, tacerile mele nu-s ca macii pe care ii tot primesc; in cutia mea postala deocamdata.
Lasa-i in orizont, nu-i nevoie sa-i rupi, ajung sa-i mai prind, o sa vezi.
Tot in cutiile mele postale graul vad ca se face blond... ca oamenii de aici.
Un dor de lasa ca stii tu ma surprinde.
Si de noapte.
Mi-a spus cineva acum o ora ca teii sunt pe drum si ei.

patru religii intr-o biserica - dor de Sfantul Mihail

Mi-a placut mereu felul in care ne privim la sfarsit , ne strangem mainile si ne spunem : pace. Mamei trebuie sa-i multumesc pentru asta. A stiut cum sa ma faca sa simt gratia. Cred ca incepe cand invatam sa conjugam a iubi.

maini si "Delicate"

Am vazut doar cateva curcubeie in viata mea. Cand vad un curcubeu parca prind de mana cerul . Acum cativa ani veneam de la mare la putin timp dupa ce tata s-a stins. Ploua si nu vedeai nimic, m-am oprit si eu ca toti ceilalti soferi, nu se putea conduce. Am iesit din masina. Ploua atat de mult incat, in cateva secunde, ploaia curgea parca din mine. Simteam ploaia cum imi duce toata durerea in asfalt. Raze de lumina... Cand curcubeul a rupt cerul in doua, parca mi-a crescut in inima, despartindu-ma de moarte, am simtit atunci ca tata va trai mereu in mine. A fost clipa mea, a lui tata si a lui Dumnezeu. Peste cateva zile , pentru prima oara in viata mea, aveam sa vad doua linii colorate pe un test. Mi-am adus aminte de curcubeu mult mai tarziu, cand am dansat prima data cu fiul meu in brate, avea trei saptamani.

A plouat enorm si mi-a amintit de melodia asta un curcubeu. A aparut apoi inca unul, Si inca unul. A vazut cineva trei curcubeie pe acelasi cer? Nu stiu de ce, privindu-le, am simtit ca mereu va renaste in mine zambetul tau.

blind songbird

dar daca doar am visat ?

Am mers noaptea trecuta, pana la usa. Poate ca usa din noi.
Am sters cuvintele pe care le scrisesem initial.
Mi s-au parut nepotrivite.
Mi-a fost frica...mi-a fost frica sa spun : nu, nu sunt infirma.
Si mi-a fost teama ca sunt.
Mi-a fost frica de toata ziua asta care a urmat.
Daca doar visasem ?
Nu pentru ca nu as mai fi mers. Am incercat o altfel de infirmitate.
Cred ca de asta.
M-am simtit atat de, aveam nevoie de...
Apoi , la capatul unei nopti albe, m-am gandit ca e nedrept sa nu va spun.
Am reusit sa fac primii pasi dupa aproape patru luni si nu mai stiu cate incercari.
Ii multumesc lui Mayer.
Si fratelui meu ca a crezut ca nu am murit cand stateam intre doua lumi.
Si celor care au fost langa mine in aceste indoieli
ca un purgatoriu al propriului meu paradis.

Si tie Baby. - 6 mai ora 00:05

de tine

E prima zi de mai cand nu ajung la mare.
Si m-au sunat sa ascult marea, vantul.
Mi-e dor de rapita care imi mangaie pupilele in drumul spre mare.
Din galbenul acela incepe Soarele verii.
Am nevoie de mare.
Eu cred ca blandetea a venit pe pamant in luna lui mai.
Sa conduc privind cerul, sa simt cum imi tulbura vantul visele prin geamul deschis.
Si parul sa-mi rasfire dor...

Everything

you're

Find Me Here
Speak To Me
I want to feel you
I need to hear you
You are the light
That's leading me
To the place where I find peace again.
You are the strength, that keeps me walking.
You are the hope, that keeps me trusting.
You are the light to my soul.
You are my purpose...you're everything.
How can I stand here with you and not be moved by you?
Would you tell me how could it be any better than this?
You calm the storms, and you give me rest.
You hold me in your hands, you won't let me fall.
You steal my heart, and you take my breath away.
Would you take me in? Take me deeper now?
How can I stand here with you and not be moved by you?
Would you tell me how could it be any better than this?
Cause you're all I want, You're all I need
You're everything,everything
...
And How can I stand here with you and not be moved by you?
Would you tell me how could it be any better than this?
How can I stand here with you and not be moved by you?
Would you tell me how could it be any better than this?

Would you tell me how could it be any better than this?