Mi-a spus cineva ca Bucuresti-ul miroase a primavara. Mi-e dor de icoanele din mahalaoa Silvestru si de parintele Constantin. Privesc prin ferestre cerul si stiu ca undeva aproape e si zambetul lui. Stiu. Credinta e iubire, Baby. Ma prinde de aripi cand vii.
3 comments:
L-am citit. Memorabil jurnal. O carte de căpătâi, cum s-ar spune. Numai amintirea ei imi deschide inima...:)
Nu intamplator ne-am intalnit exact aici, acum...
si mie mi-e draga biserica Sfantul Silvestru...si parintele Galeriu (din pacate doar din citite...eu am ajuns acolo doar prin vara lui 2007...cate amintiri mi-ai trezit cu acest post,draga Anna...nimic nu e intamplator
Post a Comment