Saturday, September 25

Diamant

In cel mai tainic dor al tau ma vei gasi, eu te voi reda tie insuti. 
Numai in pamantul meu te vei naste, frica de ieri nu e decat umbra luminii de azi.
Stralucirea vesniciei incepe in speranta, acolo slefuiesc stelele adevarul.
Asa o nevoie de tacere m-apuca, am tot universul linistii aici.
Pe buzele mele iti coboara suspinul, asteptarea ta m-a nascut.
Nu sa fiu, nu sa vin ai nevoie. Tu vrei sa revin.

3 comments:

Iuliana said...

Superb!

adriana said...

Deja a venit iarna? E o stare trecatoare?
Asa o nevoie de tacere m-apuca...

Ce putem face sa te incalzim un pic?

O seara faina si plina de caldura sufleteasca!

H e r a. said...

atat de profund,numai tu sti sa faci asta..
scri minunat draga mea.
hug