stii...

Eu abia invat. Sa fiu. Sa merg. Sa zbor. Te iubesc si multumesc n-am stiut niciodata cum sa spun. Cred ca speranta mea a inceput uneori intre un pat si o fereastra, alteori intre mal si epava. Si habar nu am de ce, patul meu mirosea intotdeauna a timp.

Nu te astepta sa gandesc acum...Doar simt.

rochia alba

Mi-e dor sa ma privesti, sa ma cauti, sa alergam printre cuvinte, sa fim mi-e dor. Tu ai vrut sa am nevoie de cuvintele tale. Am.

Schon

In salon lumina galbena a podelei amestecata cu a draperiilor stralucea ca in fiecare dimineata. Simteam undeva in aer primavara. Mayer a fost la ora sapte si a stat de vorba cu mine tinandu-mi mana in mainile lui. si eu faceam asta in trecut. Ma gandeam la o parte din sensurile pe care mi le daruieste omul asta de cand sunt aici. Cu toate incurajarile, cu tot suportul , cu toata dorinta mea de a fi la inaltime, nervii mei nu raspund, azi nu am reusit sa ma ridic. M-au intors la fereastra. Are copaci fereastra mea, oriunde m-a purtat viata am avut marele noroc sa am intotdeauna la fereastra copaci. Iata un semn dumnezeiesc.

Clemson tot pe pamant e, intre timp insa DC a devenit cerul lui Bebe. E 8 februarie. "Dupa ce se va trezi va trebui sa il sun.." mi-am spus eu in gand si mi-am luat cartea de langa perna, era inca devreme pe celalalt continent. "daca vrei starea de gratie, trece cu vederea diferentele, si cauta ce poti impartasi cu altii". La asta ma gandeam cand a aparut in fata usii, cu toti cei o suta nouazeci si ceva de cm ai lui, razand.
-Ce faci aici?
-Am putina treaba si am trecut sa te vad. Esti ok? Ai cam slabit...
-N-am nimic, mi-e dor doar sa dansez.
-Hai ca te iau eu in brate si dansam acum.
Venise de la mii de km si nu prea stia ce sa mai faca in plus. Desi nu am vrut, fratele meu s-a incapatanat si m-a luat in brate. Nu stiu cate minute au mai fost din Ballade No.4, dar clipele alea m-au purtat departe, spre copilarie, cand eu eram calutul Hanz si el se tinea de coditele mele. Pe urma mi-a adus scaunul si mi-a aruncat :
-Hai sa te plimb.
-Uita-te in ochii mei Bebe, voi cobori de aici pe picioarele mele, nu asa. Vom alerga impreuna cu tot oceanul care ne separa diminetile.
Fratele meu a privit pe fereastra si el. Ce bune sunt ferestrele astea Doamne si cum ne salveaza ele pe noi. Putina tacere nu strica niciodata in fata unei ferestre chiar daca suntem deseori descoperiti astfel. Eu si fratele meu am tacut. Pe urma a plecat; dupa plecarea lui am realizat ca am uitat sa-i spun la multi ani. Am gasit seara sub perna un plic, nu stiu cand l-a lasat acolo. Mi-a luat ore in sir sa citesc pagina pe care mi-a scris-o.

Doar dimineata de luni, cand ti-am zarit tricoul rosu, mi-ai reintors zambetul.

dimineata ta

"Umbra ta, lovindu-se de ziduri,
iar se sparge-n cioburi colorate.
Oh, de-aceea m-ai zarit în strada
adunând pierdutele-i patrate.

Si s-o fac la loc, în ceasul noptii,
peste geamuri ti le-asez cu grija,
verzi, albastre, galbene si rosii,
încoifate-n crestet cu o sprija.

Când te vei trezi, lipiti de geamuri,
arlechini din sticle colorate
vor lasa prin ei sa-ti cada-n brate
soarele, mereu la jumatate."

Nichita Stanescu

multumesc

Mi-a spus cineva ca Bucuresti-ul miroase a primavara. Mi-e dor de icoanele din mahalaoa Silvestru si de parintele Constantin. Privesc prin ferestre cerul si stiu ca undeva aproape e si zambetul lui. Stiu. Credinta e iubire, Baby. Ma prinde de aripi cand vii.

daruri

In ultimele zile m-am intrebat daca voi mai putea alerga vreodata, daca o sa mai pot simti vreodata marea cum miroase in larg , marea marilor care vine din bratele tale...M-am intrebat daca as mai putea sa fiu la fel daca nu voi mai avea niciodata speranta ca am sa gasesc drumul. Si stiu astazi ca palmele celor care doreau si se rugau sa moara, palme pe care le tineam in mainile mele ieri, neputincioasa, le-am tinut doar pentru a intelege astazi cata lumina e in vise. Uneori ai nevoie sa cazi si tu pentru a intelege care e culoarea disperarii. Si in cel mai indepartat si adanc pustiu, va veni intotdeauna un inger.

http://d-alelumii.blogspot.com/2009/02/watterfalls.html

http://tudorchirila.blogspot.com/2009/02/vreau-sa-alerg-arcul-de-triumf-palatul.html