vise

Nu mai stiu in ce an eram cand am vazut filmul asta cu Andreea. Parca la Studio.Ne-am plimbat din Magheru pana la ea in "grajdurile regale" pe jos fara sa vorbim, deloc...apoi, in fata facultatii ei, tot fara cuvinte, ne-am facut doar un gest cu mana si eu am luat troleul pana in Drumul Taberei. Mi-e dor de tata, astazi e ziua in care a venit pe lume tatal meu. Si tata stia sa vorbeasca asa, tacand...Dansez de cand aveam 6 ani, astazi am dansat mult, sa uit, sa fug. Ma doare piciorul. Mi-e dor de speranta.