30 de bani

Oras de provincie.Iau in graba ceva si ma indrept spre casa.
-163.
Intind banii.
-Nu am sa dau rest, nu aveti marunt? Si vanzatoarea imi arata cu degetul in portofelul meu ca am.
-Nu am decat 160.
-Pai si, 3000 de unde sa-i iau, sa-i pun eu ?
-O secunda va rog, vorbiti de banii aceia micuti, de cei 3 bani?
-Nu sunt trei bani, sunt 30 DE BANI!
Nu o mai aud, sunt pusa in incurcatura de tonul ei.
Langa casa, o femeie simpla se uita la mine. Se apropie si imi intinde in palma ei trei banuti.Nu stiu ce sa fac, sa ies si sa renunt la tot sau sa iau cei 30 de bani de la acea femeie.Ii iau si ies in graba dupa ea.
-Doamna, aveti copii?
-Da, am, o fata de 8 ani , un baiat de 17 ani si un baietel de 3 ani.
-Frumos, vreau sa va rasplatesc bunatatea.
-Nu e nevoie.
-Ba da, sigur ca e.Deschid masina si arunc o privire in jur.Ce as putea sa-i dau? Am o umbrela transparenta , noua.Mai am o masina pentru fiul meu, ar fi buna pentru fiul ei mic si mai am cateva maruntisuri.Iau tot ce pot da si i le pun intr-o plasa.
Se uita la mine si nu stie ce sa faca nici ea.Realizez ca tot ce sunt ii datorez mamei.Ea m-a invatat mereu ca nu e importanta femeia care nu a putut sa-mi dea, ca nu ea va fi memoria mea, ci aceasta femeie care a reusit sa-si pastreze seninul.
Un tanar abia iesit din licenta isi aprinde o tigara si ma cerceteaza pe furis.Privesc fumul ei si ma gandesc cat de important este sa dai ceva in viata asta oricui.Si ma gandesc mereu, iar si iar, ca n-o sa am timp sa dau oamenilor atat cat am primit eu de la ei.