Fiecare deal din lume

mie imi mangaie amintirile
si dorurile despre mine,
despre Cluj.

πεντάγραμμον in lumina

eu scriu raspunsul...
<< πεντάγραμμον este reprezentativa pentru componenta feminina a tuturor lucrurilor
- concept pe care istoricii religiei il numesc "femininul sacru" sau "Zeita".
In sensul sau de baza,
pentagrama o simbolozeaza pe Venus >>
*Guido d’Arezzo precursor del pentagrama

In fiecare colt de stea sta o pasare maiastra.
Noaptea se preface in inger si ne bea lacrimile disperarii
facandu-le cantec de leagan
pentru Dumnezeu.
Nedreptatea care-ti cade in drum
nu-i decat zborul cel mai scurt catre rai.

Multumesc Cabral

Cand inima ta sta pe tavan, ce faci ?
Cand intermitentul tacerii, neaflarii, nelungimii...de unda de pe monitor iti lasa privirea - aia a ta in gol - , in genunchi, ce faci?
Cand ceva te face sa iti simti sulfetul izbit de asfalt, ce faci?
Cand vara nu mai e sa-ti arate in Vama rasaritul si chemarea din el, ce faci?
Cand simti ca lacrimile iti curg pe parchet,
in camera cu draperii bej...
cand intelepciunea cartilor din biblioteca
s-a scufundat in atata tristete
ca ai putea sa mori
uitand ca existi...
Cand nu ai inca ceva,
dar ti se spune c-ai pierdut...
cand parca totul aluneca din tine si nu ai habar cum
sa opresti tandretea care te strange de gatul sperantei...
cand muzica ta si-a uitat notele si alergi ca un om nebun dupa liniile orizontului pe care sa le renasti.
Cand suspinul noptii face si Luna sa planga.
Cand mainile tale au inghetat si nu mai stiu
si ochii tai sunt pamant albastru.
Cand esti ingropat de viu in neputinta ta de-a astepta.
Cand. Cand. Ce faci cand ??
Eu?
Eu mi-am amintit de cineva care statea turceste acum cateva zile.
Si mi-am amintit de mama.
Imi spunea mama mea ca in clipele cele mai grele din noi putem sa ne binecuvantam sufletul daruind.
Mi-am amintit de un film pe care l-am vazut recent la recomandarea : http://www.cabral.ro/recenzii/iti-recomand-un-film
Eu mi-am reamintit de sentimentul extraordinar care ma strange in brate
cand fac ceva pentru cineva.
De foarte multi ani sunt implicata in diferite proiecte.
Cand alegi un astfel de drum ai o nevoie frumoasa ca implicarea ta sa fie consecventa.
Dupa ce am vazut filmul m-am hotarat sa mai aleg trei oameni si am ratacit pe un blog care mi-a ramas mie in minte acum ceva vreme. http://adriana-dardindar.blogspot.com/
Si am ales doi oameni , nu trei. Promit ca-l voi afla si pe al treilea. Chiar daca nu sunt acolo, o sa gasesc o modalitate ca sa fie ca si cum as fi.
http://isabellelorelai.wordpress.com/2009/09/15/stelutele-de-mare-canta-andrei/
http://isabellelorelai.wordpress.com/2009/09/12/valentina-a-fost-in-urma-ei-raluca-ana-maria-21-de-zile-orfana-de-mama-in-urma-ei-robert-marian-8-ani-orfan-de-mama/
Si tie iti multumesc Andi...

President * * * *

Ora 1

Sunt aproape 3000 km. Suficienti ?

Ai spus prea mult... eu, prea putin.

"Found you there in the blink of an eye
I miss you
Turned away into a thousand dreams
You've found out what they mean
Lost you there in a moment of truth.
I trust you
Gave away your one and only heart
A gift to tear apart.
Stain me, save me
Take me to my home
Hold me, show me
Take me to my home...
Weaker now, drawing fluid from me
You kill me
I'm not afraid of what you have just done
But of what you've just become."

E atat de frumoasa ziua asta.

Cheama-ma.

Lacrimi care nu tac

Nu, nu sunt la Cluj.
A fost un an de cand a plecat Adi.
Sambata vor fi multi...de cand
am tinut-o pe mama in brate.
Acum cateva zile ar fi fost ziua lui
tata.
Intru in castelul fara turnuri.
Clopot mi-s mainile in dimineti de septembrie
si sangele meu urla prin genunchii cu care strig
infinitul.
Mi-e dor de mama.

Acolo,

buzele mele ard...inca.
Mi-e atat de sete de poduri.
De respiratia mea.
Cu care iti masor in noaptea asta moarte, oarba, pulsul.

...iti aud inima.

Lucrez.
Din cand in cand,
aburi de toamna ma rostogolesc in vis
si-mi amesteca in pahar magia unui singur cuvant.
Vino.

"Tu umbra tacuta si draga,

Aseaza-ti fularul la gat."
Vine octombrie
si nu o sa vad Oltul.
Trimite-mi copaci,
aici nu are nimeni pian.
Mi-e dor de cuvant.
Imbraca-ma cu stele.

De dor si nici nu mai stiu de ce...de viata si de Inviere

http://www.cabral.ro/culturescape/alexandrina
"Printre flori te-am cautat
Printre munti si stele
Zile-ntregi si nopti la rand
Si nu te-am gasit
Poate rau te cat, te cat
Poate cerul m-a mintit
Chiar si marea-n lung si-n lat
Am mers marea-n lung si-n lat
Si nisip am treierat
Balene am omorat
Si nu te-am gasit
Poate rau te cat, te cat
Poate marea m-a mintit
Chiar si codrii din pamant
Am zmuls codrii din pamant
Am baut livezi de poama
Am cazut de mii de ori
Tot gandind ca te-ai ascuns sub flori
Poate rau te cat, te cat
Poate lumea m-a mintit
Unde esti, iubirea mea?"
Printre flori te-am cautat
Printre munti si stele
Zile-ntregi si nopti la rand
Si nu te-am gasit
Poate rau te cat, te cat
Poate cerul m-a mintit
Chiar si marea-n lung si-n lat
Am mers marea-n lung si-n lat
Si nisip am treierat
Balene am omorat
Si nu te-am gasit
Poate rau te cat, te cat
Poate marea m-a mintit
Chiar si codrii din pamant
Am zmuls codrii din pamant
Am baut livezi de poama
Am cazut de mii de ori
Tot gandind ca te-ai ascuns sub flori
Poate rau te cat, te cat
Poate lumea m-a mintit
Unde esti, iubirea mea?"
Superb acest "Poate rau te cat, te cat"

Eu nu sunt,

eu insa simt cum ma masoara astronomicul ceas la "judecata universala". Aici fotografiezi lumina din ceilalti cu inima. Sunt cateva locuri asa pe pamant. In maini iti vei simti pulsul, dar nu al obiectivului. Al tau. Si cand vei iesi, vei putea desena nu locul unde ai fost, sentimentul...afla-vei atunci ca timpul nu exista unde-i Dumnezeu.