Monday, January 11

Strange-ma in brate la marea marilor

Iarna pentru o zi. Ziua de ieri.
Poate zece pe an cel mult, daca e neaparata nevoie.
E oare ?
Daca da, departe sa fie printre copaci ninsi, in pustiu,
desi...nu stiu cate veri nesfarsite mi-ar putea naste dorul de ea.
Poate imbratisarile iarna.
Pentru ele, pierde-ma, pierde-ma in tine zapada nesfarsita,
cu toate cuvintele pe care nu le mai gasesc.
Pana vineri hai sa fugim in micul golf sa ne inghete marea de tot.

2 comments:

anca d. said...

pentru zile de neuitat, adunate in bagajul amintirilor cu parfum de iasomie..

http://www.youtube.com/watch?v=kWzuLAHnGBQ&feature=related

..si pentru zile de evadat in linistea cerului..:)

http://www.youtube.com/watch?v=Gl4HjwQ77XM

Anna said...

Prima oara am auzit-o in timp ce conduceam. Calatoream. Eram la mii de km de Cluj. Imi amintesc si acum cerul acela.

Iti multumesc foarte mult.