Wednesday, September 3

stii unde?


Apusul asta l-am prins in timp ce conduceam duminica spre oras. Mai faceam si altceva atunci, ma gandeam la gratitudinea ta. Eu nu prea stiu ce e cu toamna, cum nu stiu ce e cu apusurile, iubesc tare ploile ei si ma pierd ore pe strazile orasului cand vin. Toamna l-a adus pe lume pe tatal meu si pe multi alti oameni dragi mie, mercurienii. Pentru mine toamna are multa tristete si neputinta, simt toamna deseori in toti oamenii care imi vorbesc despre cum se pregatesc pentru propria lor moarte. Daca inchid ochii vad casa ei si cum aseza fiecare mar, o vad pe ea, blanda si atat de frumoasa cum imi spunea in timp ce aseza merele, rand pe rand in linii fascinante, poezii din colectia "cele mai frumoase". Mi-e dor de Breaza si de toamna de acolo.

2 comments:

Adriana said...

..si mie imi plac ploile de toamna :)..mi se pare pasnice si blande parca vin ca o mangaiere..
..pentru mine toamna insemna visare..tot ce tine de ea parca ma infasoara in ceva magic si ma duce intr.o alta lume..mirosu,culorile..toata atmosfera de toamna parca imi aduce ceva deosebit in suflet..

Prometeu said...

toamna'i ceva unic.Reuseste sa imbine tristetea si melancolia cu fericirea sosirii unui nou anotimp,si fiecare anotimp cu micile lui amintiri,fericiri,tristeti.Toamna insa,e unica.E doar o adiere de vant mai aspra,o ploaie rece,un mar crud,si multe recolte,pe care din pacate,eu trebuie sa le culeg:piersici,mere,struguri.
Am simtit intr'adevar ca a venit toamna.Mie mi dor de Poiana Pinului,si de toamna minunata de care am fost intampinata acolo.